Reforma Legislaţiei Electorale

Inițiativa cetățenească ”Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală” va ajunge la votul Parlamentului după ce în următoarele 6 luni va fi semnată de cel puțin 100.000 de cetățeni dintr-un sfert din județele țării. Prezentarea proiectului de lege a fost făcută pe 26 iunie, într-o conferință de presă la care au participat reprezentanții tuturor organizațiilor semnatare și a celor care susțin inițiativa (Asociaţia Civică #activAG Pitești, Acțiunea Civică Galați, Aradul Civic, Asociația VeDem Just, Brașovul Civic, Centrul de Resurse Civice, Centrul pentru Studiul Democrației, Corupția Ucide, Curățăm Galațiul, Eu Ro Aleg, Evident Deva, Geeks 4 Democracy, Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Mureșul Civic, Oradea Civică, Platforma România 100, Rădăuțiul Civic, Reactiv Brașov, Reset Iași, Rezist Milano, #REZISTENȚA, Umbrela Anticorupție Cluj, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Vă Vedem din Sibiu și partidele politice Mișcarea România Împreună RO+, Partidul Oamenilor Liberi, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor și Uniunea Salvați România, partide care susţin acestă iniţiativă). Printre membrii semnatari ai acestei iniţiative cetăţeneşti se află şi Traian PAPARETE, preşedinte al #activAG Piteşti.

Principalele obiective ale inițiativei cetățenești  sunt:

• Încurajarea cetățenilor să se implice în administrația publică prin scăderea numărului de semnături pentru a candida și prin eliminarea pragului de 5% la alegerile locale;
• Asigurarea unei reprezentativități adecvate: reintroducerea votului în două tururi la alegerea primarului;
  Democratizarea vieții din partide: introducerea listelor deschise, care să înlăture monopolul președintelui de filială asupra stabilirii listelor de candidați;
• Creșterea reprezentării în Parlament a românilor din Diaspora: numărul parlamentarilor aleși în Diaspora se dublează;
• Atragerea unui număr cât mai mare de participanți la vot: românii care locuiesc în Diaspora, dar au domiciliul în România, vor putea vota la secții de vot din străinătate, influențând rezultatul din județul în care au domiciliul în țară;
• Evitarea fraudelor: anumite proceduri reglementate anterior prin acte administrative (filmarea numărării voturilor, monitorizarea în timp real a exprimării voturilor în diferite secții) sunt ridicate la nivel de lege, pentru a evita posibilitatea modificării lor de către viitoare guvernări prin Hotărâri de Guvern;

Modificările propuse, în detaliu:

1. Numărul de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri.
– Regula generală este că vor fi necesare 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate pentru funcția respectivă la alegerile precedente;
– Pentru alegerile locale (primari, consilieri), numărul minim de semnături necesare într-o circumscripție este de 20, iar numărul maxim este de 500;
– Pentru alegerile parlamentare, numărul maxim de semnături necesare într-o circumscripție este de 500.

2. Pragul electoral pentru alegerile locale este eliminat pragul electoral
– pentru alegerile locale (consilieri locali și județeni), pragul electoral de 5% este înlocuit cu un coeficient local calculat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate puse în joc;
– pentru alegerile parlamentare și pentru PE, pragul electoral rămâne neschimbat.
 Se revine la două tururi pentru alegerile pentru primar.

3. Votul pe listă deschisă
– Se introduce votul pe listă deschisă pentru toate alegerile cu listă (locale, parlamentare, PE);
– Alegătorul va avea posibilitatea să indice atât partidul, cât și candidatul preferat. Nu este obligatoriu să indice și candidatul.
– Distribuirea mandatelor între partide rămâne neschimbată, proporțional cu numărul de voturi și ținând cont de pragul sau coeficientul electoral.
– Atribuirea mandatelor în interiorul listei de partid ține cont și de preferințele exprimate de alegători: Exemplu: Partidul A primește 4 mandate, care, potrivit legislației actuale vor fi repartizate candidaților propuși pe listă la pozițiile 1-4. Totuși, în cazul în care candidatul de pe poziția 20 primește mai multe voturi „personale” decât coeficientul electoral (numărul de voturi necesar pentru obținerea unui mandate), el va primi mandatul în locul candidatului de pe poziția 4.

4. Calcularea numărului de mandate de parlamentar
– Numărul de mandate de deputați și senatori nu mai este fix (la momentul actual el este stabilit printr-o anexă la lege), ci se actualizează înainte de fiecare alegeri, în funcție de variația numărului de locuitori și norma de reprezentare;
– Se introduce înscrierea automată a cetățenilor cu domiciliul în străinătate în Registrul Electoral, în baza datelor de la direcția pașapoarte;
– Este eliminat pragul de minim 2 senatori, respectiv 4 deputați;
– Astfel, în unele județe poate să scadă sau să crească numărul de reprezentanți, în funcție de evoluția populației. Numărul de parlamentari din Diaspora crește semnificativ. Numărul total de parlamentari scade, evitând o încălcare a referendumului din 2009.

5. Facilități pentru votul în străinătate
– Cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea vota pentru Circumscripția 43 (Diaspora), iar numarul de parlamentari pentru aceasta circumscriptie crește proporțional cu numărul de persoane cu domiciliul în Circumscripția 43 (la momentul actual este blocat la 4 deputați și 2 senatori;
– Cetatenii care doar locuiesc in strainatate, dar au domiciliul în țară, vor vota in secțiile din strainatate, pe un buletin de vot special. Voturile lor se vor numara in strainatate ș vor fi transmise în țară către circumscripțiile în care au domiciliul, urmând să fie luate în calcul la distribuirea mandatelor în acele circumscripții. Altfel spus, cetățeanul cu domiciliul in Galati, dar care locuiește la Paris, va stabili deputații și senatorii din Galați.

6. Evitarea fraudelor
– Este prevăzut expres mecansimul informatic de monitorizare a prezenței la vot și prevenire a votului ilegal – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor;
– Operatorul de calculator înregistrează numărarea voturilor – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor.

Din septembrie 2018  şi până la sfârşitul lunii ianuarie 2019 ne mobilizăm în strângerea celor 100.000 de semnături cerute de lege pentru ca proiectul să ajungă în Parlament. Lasă-ne adresa ta de email și numărul de telefon ca să te ținem la curent, înscrie-te ca voluntar sau donează (office@activag.ro / 0762631357).

Avem nevoie de susținerea ta. Fiecare semnătură, fiecare donație, ne duc cu un pas mai departe în acest demers.